Erau doar ei doi.Era doar ei si aerul.Insa ea..era ceva cu ea.
-Se intampla ceva?intreba el ingrijorat.
-Nu.ii raspunse ea scurt si sec.
-Iubito,ce e?
-Nimic.din nou acelasi raspuns sec si scurt.
-Ba da e ceva.Zimi te rog.
-Vreau sa..
-Sa?
-Sa plec..
-Unde?Adica cand vrei sa plecam si unde?
-Sa PLEC!
-Poftim?! De ce?
-Uite ce e..Nu mai vreau.Cred ca ar fi bine sa terminam povestea.
-Nu-nteleg.De ceee?
-Pentru ca nu te mai iubesc.Gata!Imi pare rau.
Plecase.Si el ramase inmarmurit.Isi puse capul in maini,lasandu-si lacrimile sa-si faca treaba.Planse ca un copil.Planse dupa ea.Ii striga numele pana adormise pe pamant,ghemuit.Nu concepea viata fara ea.Pur si simplu nu putea.Sau poate nici nu vroia.Se trezise a doua zi,tot la fel.Singur.Deci nu era un cosmar.Era adevarat.
Si din aceea zi,el nu mai era el.Tinea poza ei aproape mereu in mana,vazandu-se deja cum fotografia avea urme si incepea sa se rupa.Statea langa fereastra vorbindu-si "Va veni..da stiu.va veni acum..sau maine..da sigur..".Dar zilele treceau.Iar el devenea tot mai obsesiv de ideea intoarcerii ei.Isi repeta nervos in minte frazele pe care le spusese de cel putin 100 de ori intr-o zi "Va veni!".Octombrie.Lacrimile i se uscara pe obraji si adormise pe scaun langa fereastra.Nu manca nimic,hranindu-se doar cu amintirea ei.Noiembrie.Plangea fara-ncetare,dormind cu fotografia ei in fiecare seara si vorbind de asemenea cu ea "Va fi bine,iubito,gata gata.stii ca te iubesc nu?Si tu,stiu iubito".Decembrie.Fatala luna decembrie.Isi luase geaca neagra pe care o purta cand era cu ea si poza ei.Merse agale pe strada indreptandu-se spre podul lor.Cate amintiri ii provoca acel pod..Primul sarut,primul 'te iubesc'..Prima lui iubire.."Prima si ultima" isi zise el..Se uita cu un zambet nervos si cu ochii rosii la apa destul de limpede ce se ciocnea de aerul invrajbit de vant.
Aruncase poza ei in apele nelinistite.Se uita cu tristete cum fotografia era sfasiata de apa.Iar apoi,stergandu-si ultimele lacrimi,zise "Vin si eu,iubito.Stii ca nu pot trai fara tine.",si se arunca.Nu avu timp sa-l doara sau sa regrete.Pur si simplu era impacat.
"In sfarsit cu tine"reusi el sa zica pentru ultima data..
