Eu iubesc.Tu iubesti.Toti iubim.Iubim ceva,pe cineva,o amintire,o vorba,un gand,un zambet.Dar toti iubim diferit.Iar uneori,iubirea noastra are un numitor comun.Iar acela este grija.Cand iubim,indiferent cum o facem in felul nostru,ne gandim la binele acelei persoane.Iar atunci ne pasa.Ne pasa atat de mult incat nu vrem s-o aratam ca ne pasa.Mascam aceasta grija intr-o indiferenta temporara iar odata cu grija apare si acea gelozie.Iar atunci devenim vulnerabili,indecisi,singuri,nehotarati,ingandurati.Nu v-ati gandit niciodata ca a fost al tau sau l-ai crezut doar al tau?De multe ori,vrei sa-l uiti,sa-i stergi existenta,dar il ai in minte si trup.Il simti.Il vezi.Il respiri.
Si te oboseste absenta lui.Ti-e dor de el si te doare constientizarea ideii ca niciodata nu vei putea fi cu el .Pentru ca va despart atatea dar mai presus de toate va despart sufletele voastre!Pentru ca el nu te iubeste in felul in cate ti-ai dori tu sa te iubeasca,el te iubeste in felul lui iar asta de multe ori pentru tine e o amaraciune.Te raneste si asteapta atat de firesc sa-l ierti pentru ca stie ca e totul pentru tine.Iar tu..tu respiri cateva secunde inainte sa-i zici ca il iubesti iar atunci cand il auzi si pe el rostind acel afurisit de "te iubesc" incepi sa zambesti,inrosindu-te (cum e cazul meu)
Dar poate ca asa trebuie sa fie.Poate ca trebuie sa iubesti riscand durere si suferinta.Altfel cum ai stii ce-nseamna viata?

M.

Atunci cand miracolele chiar se-ntampla,adevarul intotdeauna doare.Infaptuirea unei minuni aduce cu ea consecinte.Iar acele consecinte ti-ar putea da o mie de-ntrebari iar raspunsurile tale sa nu fie cele potrivite.Iar atunci alegi sa pleci.Sau..sa ramai.Iar daca ramai te sacrifici pe tine astfel incat aceea minune sa ia viata din nou iar tu sa renasti odata cu ea!

Iarna

Uita-te in ochii ei.Priveste-o doar.Nu e frumoasa?.......E superba.Chiar si ranita e frumoasa.Sangereaza iar sangele ei se scurge-n ochii mei.As vrea s-o pansez dar n-ajung la ea.E prea departe.Ochii ei ma privesc fix.Nu clipesc.Imi vad suvitele de par dansand in ei.Pentru ca e vant.Si iarnaa.Ii e frig.Tremura incet.Rasuflu spre ea,s-o incalzesc.
Isi desface o aripa.Clipeste,scapand o scanteie.Zboara.Dupa cateva secunde scanteia imi intra-n ochi.Acum e-n mine.
Ninge.

Plecare

Buna!Am venit dupa cheie.Ce cheie?Cheia mea.Am pierdut-o in tine.Vreau s-o recuperez.E a mea,n-ai dreptul s-o pastrezi.Ce simplu e sa stai si sa ma privesti,nu?Ce simplu e sa-mi zambesti! Pentru tine sentimentele-s adieri dar pentru mine-s vant puternic.Pentru mine-s viata.Asadar,da-mi cheia.
Ah,ce ma enervezi.De ce taci?De ce nu mi-o dai iar apoi dispari?
-Ia-o!
Aruncand cheia,disparu.
-Multumesc! zambind cu lacrimi,am plecat si eu.