marți, 6 aprilie 2010

Lumina-n zi.

Sticla de piatra stinsa..
Inclestata in argint.
Sta neatinsa.
Pe masa goala,
Tinde spre un vis.

Sclipirea ei,strafund de zi,
Orbeste priviri inerte
Le da aer prafuit
Si viata inca odata
E doar hazardul invechit
De soarta.

Dar ea,acolo zace,
Ore-n sir.
Respira prin cristal
Priveste-n vid.

E doar o sticla
Ce-si cere-nsufletirea
Pierduta-n miimea prafului statut
Asteapta.

Zaresc prin ea,
Ceva ce-n urma a ramas.
Privesc uimita si deodata
Copilaria mea.
E sticla din oglinda
Vietii mele.
Sticla transparenta
A propriilor desene.

Desene reflectate
In adancul ei
Aruncate-n timp
Si-n multe seri
Unde noapte deasa respira
Iar ea
Lumina-n cer
Facea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu