sâmbătă, 23 iulie 2011

Ei

Cerul va plange,crapand cheagul de nori
Iar iarba va incolti lacul putred de apa
Insa tu vei privi ingrozit

Cum lumea se sfarseste,iar ea nu e.

O cauti cu privirea
In imensul dezastru uman
Iar pe pamantul calcat de tine
Se ascunde un geamat chinuit.

Privesti in jos,lasand lacrima
Sa ucida aerul in cadere
Atingand pamantul zguduit
Ii strigi numele.

Si stai acolo,pret de cateva minute
Ascultand soapta vantului nebun
Incepuse sa ploaie torential
Iar tu ai plecat.

Nehotarat si singur,ai privit inapoi
Iar atunci ai zarit-o
Murdara,uda dar frumoasa
Iti zambea.

Fugind inapoi ,incostient
Ai ajuns din nou cu urechea lipita de pamant
Iar intr-o secunda
Pamantul te-a inghitit.

Dar atunci,sfarsitul e frumos
Pentru ca erai cu ea!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu