Iar tu.

Ti-as spune acum ca te urasc si ca nu mai vreau sa te vad in viata vietii mele,ti-as spune-o razand,lejer fara urma de sinchiseala.Si m-ai crede.Mi-ai inchide telefonul si ti-ai face de cap cu altele si-ai strange din dinti de durere.Dar doar eu as sti ca mint.Doar eu stiu ca ma mint cu ideea ca nu te mai vreau.Cum sa nu te mai vreau?Desi nimeresti in momente destul de proaste,m-am bucurat enorm cand ti-am vazut mesajele nu prea scrise corect dar insemnau mult.Cand ti-am raspuns si ti-am auzit vocea dulce si calda,o voce pe care as recunoastea oricand si oriunde,vroiam sa-ti zic ce dor mi-a fost de tine.Dar am reusit doar sa rad de cateva ori pt ca de fiecare data cand te aud nu am cuvinte,nu-mi gasesc vorbele ..Mi-ai zis "asa-i iubirea".Iar eu ti-am raspuns"da-o-n puii mei de iubire ca ma oboseste.." ai inceput sa razi si sa-mi zici ce dulce sunt.Dar nu de asta am avut nevoie.Eu te iubesc.Eu te iubesc..destul de mult incat sa-mi doresc sa dispari odata ,sa pot sa respir naibii fara tine.Oare pot?Sa-mi demonstrez mie ca pot?