In fuga mea spre tine,m-am impiedicat de aschia neincrederii mele,
Si agatandu-ma de pomul tacerii tale
Mi-am cules gandurile imprastiate,
Pe iarba minciunilor tale.
M-am ghemuit sub stejarul vinovatiei noastre
Si am gustat din fructul uitarii,
Dar incepuse a se transforma in frunza uscata a iubirii mele
Si mi-a cazut din mana,
Spargandu-se in liniste surda,
Pe poteca,
Ghetarului tau,pe care,din intamplare
L-am confundat
Cu un suflet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu