As vrea pt moment sa pot fugi de tine.Mi-ar fi mai bine,mi-ar fi mai rau? Nu stiu.
Darrrr,la naiba..Ma framanta atatea ganduri..intrebari..si idei.
Ti-as spune un 'da' .Dar ceva ma opreste.Si ceva-ul asta este enorm.
Mi-e teama de monstrul din tine.
De nebunia noastra parca mi-e dor.
De niste clipe legate in noi.
De niste priviri razand.
De niste confesiuni sufletesti ..
Mi-e dor sa te privesc cum inaintezi spre mine razand usor,smechereste.
Mi-e dor sa te-aud..
Mi-e dor sa-mi zici..si sa-mi zici...
Mi-e dor sa ne privim lung si-apoi sa ne luam in brate si sa ne intrebam daca ne este frig..
Te-am iubit o vara intreaga si se pare ca te iubesc si iarna..
Iar acum vine intrebarea stupida si jalnica..
Dar parca imi vine sa-ti zic..
Iubirea vietii mele..A vietii mele de 17 ani..