marți, 27 aprilie 2010

Departe.

Este a 79 zi.Si totusi e atat de mult.Secundele nu-si ascund infinitul si nici nu-l fac mai putin suportabil.Este a 1964 adiere de vant,care imi descalceste firele parului aspru.Astept.
Este o alta noapte cu luna cambrata in umbra neagra.E a 2976 oara cand privesc cerul.E aproape de mine.Nu-i asa de departe cum se zice.E de ajuns sa-l privesti insistent ca sa-ti dai seama ca te poti pierde in imensitatea lui.Pasii isi urmeaza aceleasi locuri de pamant,in care si-au lasat urma.Nu era nimic nou.Doar asteptam.Si..intre timp,adormeam langa copacul Soare,care imi canta deseori.
Era a 5432 cand eram scufundata si innecata in apa gandurilor.Era o apa fara margini.Fara baraje.Era o apa ce isi curgea stropii la nesfarsit.Trist..Foarte trist..Eram singura.Si asteptam.
Oare mai avea rost?O sa vina?..intrebari puse cel putin de 3456 de ori.Mda..plictisitor sa tii minte atata dar si mai absurd sa numeri.Dar asta imi era ocupatia.Altceva ce puteam face?Poate ca eram constienta ca nu o sa mai vina,sau ca pur si simplu nu a fost niciodata aici,sau ca viata lui nu contrasteaza cu a mea,sau ca el e el si eu sunt eu,sau ca el si eu sunt cuvinte neacceptate,sau ca e doar o imaginatie bolnava,sau un vis,sau o optiune,sau o iluzie,sau o speranta,sau pur si simplu o asteptare.
Cred ca asta era in fond.O asteptare.Puteam astepta.Nu mai conta cat.M-am obisnuit.Era chiar ceva cotidian,ceva ce-mi intrase in fiinta.Ca n-are sa mai vina..asta deja mi se pare o alta idee din alea 9375.Cate cifre..ce risipa de cifre..La ce le mai tin minte?!..Si numele mi l-am uitat..ma numesc o "alta".Eram departe de "ei",daca au fost vreodata "ei",daca nu EA.Da...Trebuie sa recunosc..imi era asa dor de Ea..Dar intr-un fel impacata cu mine,stiam ca nu era zi sa nu-mi ceara sufletul sa-mi mai indoctrinez mintea cu Ea.
Uitasem rostul vorbelor,sau cum se vorbea..Nu mai eram familiara cu asa ceva.Eram singura si imi era mult mai simplu sa-mi vorbesc in gand.Nu mai deranjam particulele de aer cu vorbele mele.Si era mai bine.
De-ar fi sa ma mai intorc....oare ce-ar fi?!..as spune ca..ca..ca ce?! ca am avut o perioada grea sau ca pur si simplu am vrut sa fiu eu cu mine.Refugiu in mine.Nu..nici nu stiu daca as putea sa mai salut pe cineva.Nu mai aveam nevoie de "ei".Eram doar eu.Si asta era cat se poate de simplu.
Eram eu..cu asteptarea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu